Despre Mănăstirea Putna și ai săi călugări s-au scris de-a lungul timpului atât de multe, încât probabil nu ar avea sens să o mai fac eu acum. Iar despre bucovineni și plaiurile lor fermecate, de o frumusețe ireală, cu obiceiuri coborâte din vechime, la care cei mai mulți țin până în ziua de astăzi, iarăși…

Poezia lui Nicolae Tăicuțu rămâne în sfera unui discurs bine scris, care își atinge ținta, și, altfel spus, echivalează cu o atitudine inteligent drămuită, aflată în raport cu suma de minuni ce ne populează existența. Înțelegi din start că nu e frondă, nici nu închide un spirit refractar, chiar dacă ea mărturisește parte a interioarelor…

O cunosc pe Oana Gheorghe de ceva timp, e drept, nu foarte bine, însă suficient pentru a-mi fi dat seama că este unul dintre acei oameni care trăiesc din plin în cultură, dezinteresați de faimă ori premii literare. Nu rămâne închistată în mode literare, nu e interesată de apartenența la grupări ce își vor fi…

  Scriam altădată despre versurile lui Constantin Jurebie având sentimentul că mă aflu într-o poezie cu o încărcătură profund creștină, generată de o trăire autentică, o poezie cu adevărat a conținuturilor unui suflet într-o continuă căutare și care se bucură din timp în timp, cum altfel, de experierea Duhului Sfânt. Arhitecturile lirice ale scriitorului nu…

Mama lui Dumnezeu Fiul echivalează cu modelul desăvârșit al maternității. Minunea care i-a definit ființarea a probat dintru început statutul de împreună creatoare cu Dumnezeu. Maica Domnului își asumă pe de-a-ntregul taina creației din nimicul material, însă preaplinul iubirii Sale dă nou sens veșniciei înseși. Poate acesta este și motivul pentru care se află mai…

„Şi s-a întors Anania în Edesa la domnul său şi i-a dat lui acea închipuire a feţei lui Hristos nefăcută de mână pe mahramă şi epistola cea scrisă. Iar Avgar, luând-o, s-a umplut de mare bucurie şi, sărutându-le pe amândouă cu dragoste şi închinându-se chipului lui Hristos, îndată a câştigat schimbare de durerile sale, fără…

  Scriam altădată despre versurile lui Constantin Jurebie având sentimentul că mă aflu într-o poezie cu o încărcătură profund creștină, generată de o trăire autentică, o poezie cu adevărat a conținuturilor unui suflet într-o continuă căutare și care se bucură din timp în timp, cum altfel, de experierea Duhului Sfânt. Arhitecturile lirice ale scriitorului nu…

„Biserica răsăriteană e de optsprezece sute de ani păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre. Ea a stabilit şi a unificat limba noastră într-un mod atât de admirabil, încât suntem singurul popor fără dialecte propriu-zise; ea ne-a ferit în mod egal de înghiţirea printre poloni, unguri, tătari şi turci, ea este încă astăzi singura armă de…