☺

Marius Manta – oceanografie culturală

—

oceanografie culturală și identitate ortodoxă

mariusmanta

  • Nicolae Tăicuțu – „vitregii suportabile”

    Poezia lui Nicolae Tăicuțu rămâne în sfera unui discurs bine scris, care își atinge ținta, și, altfel spus, echivalează cu o atitudine inteligent drămuită, aflată în raport cu suma de minuni ce ne populează existența. Înțelegi din start că nu e frondă, nici nu închide un spirit refractar, chiar dacă ea mărturisește parte a interioarelor Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în

  • Oana Gheorghe – „Anatomia unei îmbrățișări”

    O cunosc pe Oana Gheorghe de ceva timp, e drept, nu foarte bine, însă suficient pentru a-mi fi dat seama că este unul dintre acei oameni care trăiesc din plin în cultură, dezinteresați de faimă ori premii literare. Nu rămâne închistată în mode literare, nu e interesată de apartenența la grupări ce își vor fi Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în

  • Mircea Constantin Jurebie – „Și eu sunt fiul tău, preamilostivă maică”

      Scriam altădată despre versurile lui Constantin Jurebie având sentimentul că mă aflu într-o poezie cu o încărcătură profund creștină, generată de o trăire autentică, o poezie cu adevărat a conținuturilor unui suflet într-o continuă căutare și care se bucură din timp în timp, cum altfel, de experierea Duhului Sfânt. Arhitecturile lirice ale scriitorului nu Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în

  • Stan & Ollie

    Seară de film – americanii ăștia chiar știu să facă filme, ce-i al lor, rămâne-al lor. Parcă m-am săturat de toate mofturile intelectuale și nu cred că e o toană de moment. Cinematografia europeană rămâne greoaie, prea angajată în sofisme. Am multe bile negre pentru americani, însă m-am convins de mult timp că oamenii sunt Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în

  • „Imnuri de preaslăvire sfântă”

    Mama lui Dumnezeu Fiul echivalează cu modelul desăvârșit al maternității. Minunea care i-a definit ființarea a probat dintru început statutul de împreună creatoare cu Dumnezeu. Maica Domnului își asumă pe de-a-ntregul taina creației din nimicul material, însă preaplinul iubirii Sale dă nou sens veșniciei înseși. Poate acesta este și motivul pentru care se află mai Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în

  • Starea de parc

      Nu știu dacă sunt neapărat pesimist, însă mi se pare din ce în ce mai evident că oamenii frumoși tind să fie pe cale de dispariție. Nu spun noutăți, la orice colț, pe orice bancă, în proximitatea a orice și oricui, în afara timpului sau anchilozați în el, stăm cu privirea aplecată în ecranele Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în

  • Ignatie Grecu – „Mandylion”

    „Şi s-a întors Anania în Edesa la domnul său şi i-a dat lui acea închipuire a feţei lui Hristos nefăcută de mână pe mahramă şi epistola cea scrisă. Iar Avgar, luând-o, s-a umplut de mare bucurie şi, sărutându-le pe amândouă cu dragoste şi închinându-se chipului lui Hristos, îndată a câştigat schimbare de durerile sale, fără Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în

  • Mircea Constantin Jurebie – „Și eu sunt fiul tău, preamilostivă maică”

      Scriam altădată despre versurile lui Constantin Jurebie având sentimentul că mă aflu într-o poezie cu o încărcătură profund creștină, generată de o trăire autentică, o poezie cu adevărat a conținuturilor unui suflet într-o continuă căutare și care se bucură din timp în timp, cum altfel, de experierea Duhului Sfânt. Arhitecturile lirice ale scriitorului nu Read more

    —

    de

    mariusmanta

    în